Cultura, in fondurile UE 2014-2020/ O noua miza: industriile culturale si creative

Dincolo de segmentele „clasice” incluse la finantare UE, cum ar fi patrimoniul cultural sub diferite forme (vizate, de altfel, si pentru fondurile post-2014) Ministerul Culturii vede o ca oportunitate inovatoare includerea industriilor culturale si creative intre categoriile de IMM-uri eligibile prin programele 2014-2020 cum ar fi, de exemplu, cel dedicat Competitivitatii.

Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv valorificarea potentialului turistic local specific, reabilitarea zonelor istorice urbane, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural sunt aspectele enumerate in prima varianta Acordului de Parteneriat, ca prioritati de finantat in zona domeniului cultural. In plus, mai este mentionat accesul la serviciile culturale care au si ele calitatea de „bunuri publice pure”, cu impact puternic asupra incluziunii sociale.

Bogdan Trimbaciu, director al Unitatii de Management a Proiectului, din cadrul Ministerului Culturii, care a coordonat procesul de consultare si elaborare a documentelor pregatitoare pentru fondurile UE 2014-2020 din acest domeniu, a explicat pentru uelive.ro ca „majoritatea solicitarilor noastre au fost luate in considerare de catre Ministerul Fondurilor Europene, in primul draft al Acordului  de Parteneriat”.

Ministerul Culturii a elaborat, in aceasta perioada, conform prioritatilor stabilite, documentul de baza pentru acest sector: Strategia în domeniul Culturii si Patrimoniului 2014 – 2020. Aici exista numeroase propuneri de prioritati care ar trebui finantate, din care se desprinde ideea principala mentionata de Bogdan Trimbaciu: cea referitoare la industriile culturale si creative. ( Nota redactiei: acestea includ domeniile: advertising, arhitectură, arte si antichităti, mestesuguri, design, modă, film, video si fotografie, software, jocuri si publishing electronic, muzică si performing arts, publishing,  televiziune si radio.)

Citat din Strategie: „Prioritatile principale in ceea ce priveste finantarile post-2014 vizeaza masuri dedicate industriilor culturale. Propunerea noastra a fost sa fie incluse in accesarea fondurilor structurale a fost si este în continuare îngreunată si de o perceptie statică a sectoarelor culturale si creative în ceea ce priveste, de exemplu, apartenenta lor la categoria de industrii, sau de IMM. Existe suficiente indicii care arată o reticentă manifestă a unei părti a industriilor culturale si creative, mai ales a celor care dispun de un capital de imagine care-i situează în ”cultura de elită”, de a încerca să acceseze fonduri dedicate sectorului economic, al IMM-urilor în special. Această reticentă se articulează si pe viziunea destul de îngustă care a determinat elaborarea documentelor de accesare din perspectiva strictă a unor industrii care au cu totul alte caracteristici decât cele culturale si creative”.

In acelasi document, se mentioneaza ca in cadrul Obiectivului tematic nr.3, legat de cresterea competitivitatii IMM (una din cele 11 directii principale de orientare a fondurilor UE, stabilite de Comisia Europeana) ar putea fi incluse si industriile culturale si creative:

„Obiectivul tematic 3/ Printre IMM-uri, studiile întreprinse arată că, atât la nivelul Uniunii, cât si al României, segmentul cel mai dinamic si cel care are potential deosebit de dezvoltare este segmentul industriilor culturale si creative. Datorită specificului acestora, ele ar trebui să beneficieze de instrumente si măsuri de finantare distincte, care să tină seama de caracteristicile lor.

Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) se poate realiza, de exemplu, prin:
 diversificarea instrumentelor financiare destinate afacerilor din sectorul creativ (prin crearea de fonduri de investiţii cu capital de risc pentru fazele iniţiale de dezvoltare ale IMM-urilor din sectorul creativ).
 încurajarea dezvoltării IMM-urilor în sectorul Industriilor culturale si creative, inclusiv a celor din domeniul patrimoniului, material si imaterial.
 dezvoltarea infrastructurii si asigurarea de măsuri de suport pentru ICC (dezvoltarea departamentelor de specialitate în cadrul universitaţilor, dezvoltarea infrastructurii de producţie/distribuţie/promovare a produselor culturale si creative, stimularea dezvoltării clusterelor creative si a incubatoarelor).
 sprijinirea proiectelor bazate pe produse sau servicii în care un rol important îl are designul centrat pe utilizator (care stimulează astfel inovarea).

Ramane de vazut daca propunerea se va regasi in draftul Programului Operational Competitivitate. Deocamdata, in prima varianta a Acordului de Parteneriat, referiri la domeniul cultural au fost „prinse” in cadrul „Provocarii privind populatia si aspectele sociale – incluziunea sociala si saracia” si Provocarii privind resursele* (*nota – vezi detalii la finalul articolului). Mai concret, patrimoniul cultural va fi finantat prin Programul Operational Regional, alte segmente tangente cu turismul se vor putea regasi in PNDR iar alte aspecte legate de educatie, acces la servicii culturale s-ar putea regasi in Programul Operational Capital Uman.

Bogdan Trimbaciu spune ca, desi „intregul proces de programare a demarat foarte tarziu, sper sa obtinem mai mult decat in 2007-2013. Am incercat obtinerea unui Program Operational pentru Cultura in 2006, dar nu am reusit, cu toate ca Grecia si Portugalia au avut programe special dedicate culturii. Am incercat sa includem in alte Programe Operationale diverse axe prioritare sau masuri care sa ajute sectorul cultural. Rezultatele au fost cele pe care le stiti: o axa prioritara in cadrul Programului Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului, in stransa legatura cu domeniul turismului, si o componenta in Programul National de Dezvoltare Rurala pentru renovarea satelor care include si  monumentele istorice”.

Deocamdata, se lucreaza intens la documentele pentru viitoarele fonduri 2014-2020. Acesta a mai explicat ca in ultimele luni a avut loc un dialog constant de lucru, cu reprezentantii Ministerului Fondurilor Europene, pe viitorul draft de Acord.

Bogdan Trimbaciu considera ca majoritatea propunerilor care au fost transmise MFE, au fost luate in considerare, asadar rezultatul pana acum este unul pozitiv.

—————–

* Nota: Capitole din draftul Acordului de Parteneriat, care fac referire la domeniul cultural:

PROVOCĂRI PRIVIND POPULATIA SI ASPECTELE SOCIALE – incluziunea sociala si saracia
Pag 45 – Serviciile culturale
Pe lângă serviciile sociale si asistenta medicală, si serviciile culturale au calitatea de „bunuri publice pure”, cu impact puternic asupra incluziunii sociale. Cu toate acestea, este putin probabil ca piata să ofere astfel de servicii la nivel optim din punct de vedere social în lipsa asigurării lor de către sectorul public. În mod clar, este necesar ca si în cultură să se aplice tehnologiile informatiei si comunicatiilor, care au potentialul de a îmbunătăti calitatea si eficienta serviciilor culturale oferite cetătenilor.
Conform agendei digitale, obiectivul tintă al României este să contribuie la biblioteca digitală europeană cu 750 000 de articole, obiectiv îndeplinit în proportie de numai 4,6% în 2011. În general, valorile culturale ale României si contributia sa considerabilă la domeniile artei si stiintei sunt slab recunoscute pe scena natională si internatională. Investitiile în e- cultură au potentialul de a îmbogăti promovarea educatiei si a turismului în România, de a facilita accesul publicului la resursele culturale si de a stimula creativul sector digital prin crearea unei noi piete a serviciilor digitale si multumedia.

Provocarea privind resursele Patrimoniul cultural si siturile naturale –
pag 87
Patrimoniul cultural si siturile naturale
Romania are un potential turistic foarte diversificat si echilibrat, concentrat in principal in zona Carpatilor, litoralul Marii Negre si in zonele cu traditii culturale. O caracteristica importanta este aceea ca in zonele nedezvoltate se afla cele mai importante atractii turistice. Aceste zone pot fi revitalizate prin exploatarea potentialului turistic natural si cultural. Majoritatea izvoarelor minerale ale Romaniei sunt neexpolatate. Turismul de sanatate este considerat unul dintre segmentele de piata cu cel mai mare potential, atat in ceea ce priveste pozitia Romaniei ca resurse, cat si in ceea ce
priveste tendintele la nivel mondial. Investitiile foarte reduse in unitati de cazare si facilitati de tratament din statiunile turistice balneare si de tratament reprezinta o problema importanta care trebuie rezolvata pentru a induce dezvoltarea locala.
In Romania, patrimoniul cultural este in criza. Starea fizica a monumentelor se inrautateste tot mai
mult iar pierderile sunt mai mari decat in alte tari europene. Este nevoie de un consens in sprijinul
protejarii si conservarii patrimoniului cultural.
Mediul construit reprezinta partea cea mai des intalnita a patrimoniului cultural in centrele urbane si
include case istorice si cladiri utilizate in scopuri de afaceri. Cladirile religioase servesc, de asemenea,
drept repere culturale importante. Toate orasele importante (Bucuresti, Brasov, Cluj, Iasi, Craiova) au
o mostenire semnificativa de cladiri importante din punct de vedere cultural.

Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii (modelul LEADER)
Pag 158
Dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii este un instrument important prin care Romania isi poate reduce dezechilibrele teritoriale prin implicarea comunitatilor locale. LEADER 2014+ 2020 va viza in principal nevoile de dezvoltare locala in ceea ce priveste mediul de afaceri, agricultura, educatia, sanatatea, serviciile sociale, cultura si mediul, oferind astfel posibilitatea implementarii de proiecte integrate cu abordare multisectoriala si interdisciplinara in viitorul program de dezvoltare rurala.

Sursa foto: ec.europa.eu

Un raspuns la Cultura, in fondurile UE 2014-2020/ O noua miza: industriile culturale si creative

  1. Tiberiu Cazacioc 4 octombrie 2013 la 18:39 #

    Despre CLLD (dezvoltarea locala prin responsabilitatea comunitatii) stiu ca autoritatile s-au exprimat intr-o analiza precum parintii grijulii, ca nu suntem pregatiti. Adica sa mai stea comunitatile locale cu mana intinsa catre stat, asa, mai dependenti un pic.

Lasă un răspuns