Institutul pentru Politici Publice: 5 pasi pentru a recupera decalajele in pregatirile documentelor 2014-2020

Institutul pentru Politici Publice a identificat 5 pași cruciali pentru recuperarea decalajului României față de celelalte state membre în negocierile cu Comisia Europeană privind alocarea fondurilor structurale pentru 2014 – 2020. De asemenea, IPP solicita Guvernului României să prezinte public care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeană, care este planul de măsuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are în prezent în relație cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce priorități naționale de dezvoltare strategice am avansat până în prezent, cine își va asuma pe viitor îndeplinirea acestora și care vor fi instituțiile responsabile de managementul fondurilor europene în 2014 – 2020 – pentru a face dovada că tratează cu responsabilitate acest proces.

Comunicatul IPP (integral):

Semnalele negative transmise în ultima perioadă de Comisia Europeană și, pe fond, necontestate de către Guvernul Victor Ponta, nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele care țin de calitatea slabă a variantelor documentelor de programare pe care țara noastră le prezintă Comisiei pentru planificarea fondurilor 2014 – 2020, respectiv stadiul întârziat în care se află aceste negocieri. Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar și România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani. România nu a învățat din eșecul actualei perioade financiare, întrucât nu au fost avansate în spațiul public soluții care să adreseze problemele sistemice cu care se confruntă țara noastră, marcată endemic de incapacitatea de absorbție a banilor europeni mai mult decât oricare alt stat membru. Mare parte din acest eșec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calității slabe a proiectelor și birocrației excesive, cauze pentru care vom pierde cel puțin 7 miliarde de euro – echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI – din cele aproape 33 de miliarde1 alocate pentru 2007 – 2013.

În același timp, statul român va trebui să facă eforturi uriașe pentru a recâștiga încrederea beneficiarilor în fondurile europene, în condițiile în care, în actualul exercițiu financiar, implementarea proiectelor a stat sub semnul prezumției de vinovăție prin furt și nereguli, al birocrației și al influenței politicului în finanțarea/rambursarea banilor din proiecte.

De aceea Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune astăzi 5 pași importanți/măsuri imediate pe care Guvernul ar trebui să și-i asume în regim de urgență pentru a scoate onorabil România din postura de țară incapabilă de a trimite un document “matur” care să reflecte viziunea națională de dezvoltare în următorii ani:

1.  Stabilirea unui mandat politic pentru o instituție integratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus de o persoană care să se bucure de susținere politică transpartinică, cu viziune pe termen mediu și lung asupra direcțiilor majore de dezvoltare ale României, pe lângă calitățile de specialist în domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcină extrem de importantă în acest moment: elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare – document vizionar pntru 2014 – 2020, armonizat cu prioritățile Strategiei Europa 2020 care să înglobeze prioritățile strategice de dezvoltare ale României în sectoarele – cheie: economie, educație, sănătate, administrație, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de către Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capăt șirului nesfârșit de variante de documente la care aparent lucrează în prezent Ministerele de linie fără niciun rezultat palpabil.

Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, să gestioneze conturarea unei Strategii Naționale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre – ex. Polonia, atât de invocată în contextul regionalizării – ar fi putut să servească Guvernului drept sursă de inspirație în acest sens, aceasta finalizând procesul de elaborare a unei Strategii Naționale cu orizont 2030 încă de anul trecut.

 

2. Consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene

Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament instituțional eficient de management al fondurilor europene în cadrul căruia simplificarea aparatului central, astăzi nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorbției fondurilor europene, ar trebui să constituie prima prioritate. IPP respinge promovarea în spațiul public a ideilor de schimbare radicală a actualei arhitecturi instituționale, mai ales a acelora privind crearea unor instituții de management regionale/locale a căror acreditare, care în general  durează, ne va consta enorm în condițiile în care am dovedit o capacitate redusă de absorbție. Regionalizarea este o responsabilitate națională care nu trebuie să întârzie procesul de programare.

În toate pozițiile sale publice, IPP a pledat pentru consolidarea capacității existente la nivelul instituțiilor publice, concomitent cu promovarea conceptului de externalizare a serviciilor către sectorul privat pentru diferite segmente aferente managementului acestor fonduri, reducerea numărului funcționarilor din plan central implicați în managementul fonduriIor europene, stoparea politicii de bonusuri salariale pentru aceștia în lipsa unui sistem de evaluare individuală care să conțină criterii de performanță  între care și gradul de absorbție în sine a fondurilor europene.

3.  Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României

Facem un apel la clasa politică și mai ales la actualul Guvern ca, în următorul exercițiu financiar, să nu își mai propună forțat, artificial, să aducă întreaga Românie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesară prezentarea publică a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finanțate din următorul exercițiu financiar, proiectele urmând să fie adaptate specificului și nevoilor particulare ale unei regiuni  (zone mai largi decât actualele localități/județe), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu același tip de proiecte, aceleași obiective, aproximativ același volum financiar, ignorându-se nevoile specifice și capacitatea diferită de a implementa proiecte a respectivelor zone. Aceste proiecte ar trebui să fie continuarea firească a priorităților investiționale identificate în Strategia Națională de Dezvoltare, IPP apreciind că aproximativ jumătate din bugetul viitorului exercițiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiți pentru a genera cu adevărat dezvoltare la nivel regional.

Anumite sectoare strategice de activitate – sistemul energetic, sistemul de sănătate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deșeurilor, cadastrul – vor rămâne în continuare vulnerabile în absența unor proiecte majore predefinite care să răspundă unor politici naționale în domeniile de referință, în acord cu cerințele europene.

4.       Sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnică și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene

Atitudinea în actualul exercițiu financiar a fost mai degrabă aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevărate rețele de specialiști în control al căror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit ex ante care să prevină apariția problemelor și ulterior a corecțiilor financiare.

Fără să sugerăm în vreun fel acoperirea sau ignorarea vreunei nereguli sau chiar fraude constatate în cadrul actelor de control asupra proiectelor cu finanțare europeană, multitudinea de instituții și verificări care, de fapt:

·         nu se orientează strategic în zonele cele mai expuse riscului de fraudă

·         nu justifică impresionanta derulare de forțe a personalului implicat în actul de control

·         nu controlează cu aceeași interpretare a cadrului legal/contractual, ajungând la soluții diametral opuse în aceeași speță,

au condus, în actualul exercițiu financiar, la corecții financiare în valoare totală de aprox. 700 milioane Euro la sfârșitul anului trecut, practic 20% din toată suma pretinsă a fi absorbită de către țara noastră la sfârșitul lunii iulie 2012. Nimeni nu răspunde în România pentru această situație, fenomenul corecțiilor financiare atingând un nivel îngrijorător, în timp ce capacitatea beneficiarilor va rămâne, din păcate, aceeași, în absența unei abordări constructive din partea autorităților de management în viitorul exercițiu financiar.

 

5. Existența unui buget unic pentru investițiile cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare

România are cea mai scăzută rată de absorbție și pentru că nu a fost dispusă, precum alte țări membre UE, să avanseze fonduri publice naționale pentru decontările din proiectele structurale, condiționând fluxul financiar de rambursările Comisiei. Această situație nu trebuie să se mai repete în următorul exercițiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursărilor către beneficiari și un buget consolidat pentru acoperirea investițiilor previzionate în sectoarele – cheie. Situația curentă – în care avem un buget național distinct de alocările din fonduri europene, cu reguli  diferite –  trebuie să înceteze în viitorul exercițiu financiar, fondurile structurale urmând a deveni parte din Bugetul de Stat, supunându-se acelorași reguli de transparență și fiind alocate pentru a răspunde cu succes priorităților de investiții stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare, a căror realizare nu trebuie să fie condiționată de sursa de finanțare.

 

Recentele practici de adoptare de HGuri, fără transparența corespunzătoare, prin care se alocă fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului în timp ce altora nu le explică nimeni din ce cauză suferă întârzieri la rambursare și, mai ales, cât vor mai dura aceste întârzieri, trebuie să înceteze, pentru redobândirea încrederii în corectitudinea mecanismelor de selecție a proiectelor. Lăsând la o parte scandalurile și suspiciunile (justificate judecând după frecvența articolelor de presă) privind implicarea politicului în alocarea de fonduri din Programele Operaționale – în special din POSDRU (față de care oricum nu s-a găsit niciun vinovat până astăzi), România trebuie să demonstreze că acordă acces nepreferențial la fonduri (din bugetul unic!)  din care ar trebui să se facă în primă instanță plățile pentru proiecte, Guvernul urmând să își recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.

Cerem Guvernului României să prezinte public în puținul timp rămas la dispoziție care este stadiul oficial al negocierilor cu Comisia Europeană, care este planul de măsuri pentru redresarea imaginii neprofesioniste pe care o are în prezent în relație cu Comisia pe marginea documentelor de programare (Acordul de Parteneriat), ce priorități naționale de dezvoltare strategice am avansat până în prezent, cine își va asuma pe viitor îndeplinirea acestora și care vor fi instituțiile responsabile de managementul fondurilor europene în 2014 – 2020 – pentru a face dovada că tratează cu responsabilitate acest proces.

4 raspunsuri la Institutul pentru Politici Publice: 5 pasi pentru a recupera decalajele in pregatirile documentelor 2014-2020

  1. Cristi 28 august 2013 la 15:49 #

    De acord cu toate, mai putin cu gherla introdusa discret – „concomitent cu promovarea conceptului de externalizare a serviciilor către sectorul privat pentru diferite segmente aferente managementului acestor fonduri, reducerea numărului funcționarilor din plan central implicați în managementul fonduriIor europene, stoparea politicii de bonusuri salariale pentru aceștia în lipsa unui sistem de evaluare individuală care să conțină criterii de performanță între care și gradul de absorbție în sine a fondurilor europene”.
    Adica sa mai mai manance si gura lor, alaturi de alte firme sau ONG-uri ceva. De asemenea, de acord cu stimulente pentru personal legate de absorbtie, insa cu constientizarea faptului ca responsabilitatea acestora este limitata de urmatorii factori:
    – angajatii AM nu depun si implementeaza proiecte in locul beneficiarilor, cel mult pot sa-i indrume.
    – Beneficiarii sunt responsabili de respectarea graficului de rambursari, derularea procedurilor de achizitii si alte elemente aferente procesului de implementare a proiectului
    – actiunea de stimulare a procesului de absorbtie prin eventuala simplificare si reducere a termenelor este limitata de actiunea factorilor de la pct. 4, cel mai frecvent de Autoritatea de Audit care verifica sistemul de management si control al AM si suspenda programele daca considera ca AM nu face suficient. Si aici intra zelul acestor auditori care impun AM o multitudine de proceduri si maculatura pentru verificarea cheltuielilor, de multe ori reduntanta si consumatoare de timp. Mai intra in ecuatie Autoritatea de Certificare si Plata, la fel de birocratizata si inflexibila in procesul de aprobare a declaratiilor de plata.

    Responsabilizarea personalului AM poate fi realizata in directia utilizarii discernamantului in activitatile de monitorizare si control si sprijinul pentru beneficiari, ceea ce va reduce erorile si corectiile, prin angajarea unei atitudini de preventie a aparitiei problemelor. Eventual reducerea perioadei de procesare a documentelor la AM/OI, dar cu rezerva celor de mai sus.

  2. valexandru 29 august 2013 la 11:15 #

    Excelent si, inca, la momentul potrivit.

    Mai exista si alt mijloc de presiune? Nu cred ca se vor grabi sa raspunda.
    Urgenta este extrema, aveti dreptate, doar daca nu vor trimite tot o carpeala ca data trecuta. Vai si-amar.

    Acordul tuturor fortelor politice – dragut din partea dvs., dar cine sa initieze pentru ca nimeni sa nu refuze? Arogantul Ponta sau leaderii ofuscati ai opozitiei? Un ONG?

    Mi se pare buna ideea externalizarii administrarii fondurilor pe linia proiectelor nationale.
    Agentiile respective ar adminisitra fondul pe o linie politic-strategica (ex : cultura-educatie-media ca la CE); ar angaja experti temporar pentru elaborarea ghidurilor, lansarea cererilor de proiecte, evaluare, monitorizare, audit, plati, ect.

    Va dati seama cu cat s-ar reduce cheltuielile cu stafful din administratia publica , dar mai ales neispravenia?

    Mi se pare interesanta ideea de a include fondurile europene in bugetul national si efectuarea platilor prioritar si complet catre beneficiarii de fonduri. In prezent beneficiarii de fonduri europene au buget consolidat indiferent de provenienta fondurilor si asteapta dupa decontari,completari si plati finale, pana intra in panica.

    Cred ca statul si-ar plia legislatia de control financiar dupa cea europeana si mai aparea mai putine neintelegeri in urma carora sa auzim strigate de „frauda” (oricum sunt mai putine sanse).

    Personalul din finante ar urma sa „aprofundeze” regulile de cheltuire, decontare si raportare a veniturilor si cheltuielilor din surse diverse, inclusiv europene.

    MDR si administratiei ar fi un consolidator excelent , dirijor politic si monitor.
    Abia l-au spart . Ma indoiesc ca vor reveni .

    Regionalizarea a fost amanata, dar se regionalizeaza finantele . ???

    Cum va ajutam ?

Trackbacks/Pingbacks

  1. Institutul pentru Politici Publice: 5 pași cruciali pentru recuperarea decalajului Romniei față de celelalte state membre n negocierile cu Comisia… - Gogoloi - 28 august 2013

    […] Citeste continuarea: ceilalti pasi necesari, identificati de IPP si comunicatul critical remis mierc… […]

  2. Institutul pentru Politici Publice: 5 pași pentru a recupera decalajele în pregătirile documentelor 2014-2020 - 29 august 2013

    […] Citeste continuarea: ceilalti pasi necesari, identificati de IPP si comunicatul integral remis mierc… […]

Lasă un răspuns