Fondurile europene si economia sociala, cum a fost pana in 2013, ce va urma

Pana la aceasta data, autoritatile POSDRU au contractat componenta dedicata economiei saociale 35% din bugetul total alocat. Perioada de programare 2014-2020 se anunta insa mai fasta in ceea ce priveste cel putin orientarile europene fata de economia sociala – arata o analiza realizata pentru uelive.ro de Ancuta Vamesu, Specialist Institutul de Economie Sociala (IES).

Ancuta Vamesu

————
Economia sociala este o noua descoperire veche atat in Romania, cat si la nivelul institutiilor UE. Economia sociala, acea parte a economiei care include asociatiile, fundatiile, cooperativele, casele de ajutor reciproc si societatile mutuale de asigurari si, mai nou, intreprinderile sociale exista in Romania si chiar se dezvolta incet, dar sigur in ultimii 20 de ani. Vorbim de aproximativ 25.000 organizatii  active, dintre acestea asociatiile si fundatiile fiind in crestere atat ca numar de angajati cat si ca venituri, CARurile in stagnare, dar reusind sa pastreze un numar impresionant de membri  – 1,5 milioane de pensionari si 1 milion de salariati. Cooperativele de consum, mestesugaresti si de credit sunt in descrestere dramatica in Romania atat ca numar de membri, cat si ca numar de anagajati. Chiar daca se poate explica prin parcursul istoric, evolutia acestor actori cheie ai economiei sociale este  ingrijoratoare  in conditiile in care fiecare al treilea european este membru al unei cooperative. In schimb, in agricultura exista o dinamica de asociere / cooperare generata atat de nevoia  de dezvoltare a unor canale de distributie in comun a producatorilor de semisubzistenta, printre cei mai numerosi din Europa, cat si de unele prevederi din Programul National de Dezvoltare Rurala si de politicile comunitare in sprijinul grupurilor de prodcatori. In 2011 economia sociala din Romania oferea aproximativ 100.000 de locuri de munca, adica peste 2,3% din locurile de munca din Romania.

Institutul de Economie Sociala www.ies.org.ro crede ca acest sector, al economiei sociale apare ca raspuns la esecurile pietei si ale statului de a face fata provocarilor economice si sociale. Paradigma sa bazata pe reciprocitate si solidaritate, bunuri relationale pe care oamenii le aprecieaza in mod deosebit, contribuie la contracararea unora din efectele perverse ale capitalismului oligopolist.

Grafic economie sociala

Pentru mai multe detalii despre economia sociala din Romania vezi aici Atlasul Economiei Sociale 2012 .

Dezbaterea despre economia sociala si intreprinderile sociale a fost alimentata in perioada 2007-2013 in Romania de POSDRU, caci in cadrul acestui program economia sociala a fost un domeniu prioritar de interventie sub forma celebrului deja  Domeniu major de interventie 6.1, cu un buget total de peste 400 mil Euro, aproximativ 9% din bugetul POSDRU. Strategia POSDRU fata de economia sociala a fost insa limitata in principal din cauza constrangerilor de programare ale perioadei respective, cadrul de programare fiind la acea vreme Agenda Lisabona cu obiective concentrate pe ocupare. Astfel economia sociala a fost, in intelegerea POSDRU, limitata la intreprinderi sociale care integreaza in munca grupurile vulnerabile. Ce a insemnat acest Domeniu de interventie? Pe scurt, din punct de vedere administrativ, 5 apeluri de proiecte – 2 de granturi si 3 de proiecte strategice, 2112 proiecte depuse – majoritatea 92%de tip grant. Din proiectele prezentate doar 14% (296) au fost evaluate si 59 proiecte au fost si contractate in valoare totala (eligibila) de 630 mil Ron ~ 150 mil Euro. Asadar, pana la aceasta data, autoritatile POSDRU au contractat pe aceasta componenta 35% din bugetul total alocat.

Cu toate dificultatile legate de managementul proiectelor finantate  in cadrul acestui program, practic el a permis experimentarea mai multor abordari – proiecte initiate de ONGuri, autoritati publice locale primarii, servicii sociale publice sau autoritati publice centrale cu mandat in domeniul excluziunii (romi, femei, persoane cu dizabilitati, detinuti, persoane cu adictii), precum si popularizarea si cercetarea –  culegerea primelor date din teren si dezbaterea conceptelor cheie. Nu exista evaluari ale proiectelor finantate si implementate; evaluarea intermediara a POSDRU  avut un singur comentariu legat de DMI 6.1: «Aparent nu sunt probleme… Se pare ca in legislatia romaneasca exista o lipsa de claritate cu privire la conceptul de economie sociala si la practica acestuia» care a generat ideea ca este necesara o lege pentru a clarifica domeniul!
Perioada de programare 2014-2020 se anunta insa mai fasta in ceea ce priveste cel putin orientarile europene fata de economia sociala:

 

  • Comisia Europeana a dat in 2011 o Comunicare cu titlul Initiativa pentru Antreprenoriat Social care include un plan de masuri detaliat la nivelul UE pentru promovarea intreprinderilor sociale.
  • Propunerea publicata a noului Regulament FSE are in vedere explicit finantarea unor programe de promovare a incluziunii sociale active, a serviciilor sociale si a economiei sociale si stabileste o suma  minima de 20% care urmeaza sa fie alocata din bugetul FSE pentru aceste domenii. Comisia a inclus in Agenda 2020 indicatori de combatere a saraciei si excluziunii social, fenomene cu care se confrunta tot mai multe state membre ca urmare a crizei financiare si economice.
  • Comisia Europeana are in vedere sprijinirea antreprenoriatului social atat prin programele de dezvoltare a micro-creditelor, cat si prin alte programe cum ar fi cele destinate combaterii somajului in randul tinerilor.

La nivel national, economia sociala este abordata de Grupul de Lucru Tehnic Antreprenoriatul si Economia socială din cadrul  Comitetului Consultativ Tematic (CCT)  Ocupare, Incluziune sociala si Servicii sociale, structura creata de Ministerul Muncii in cadrul partenerial de progamare pentru perioada 2014-2020. Institutul de Economie Sociala a transmis nenumarate observatii la documentele elaborate de Grup. Puteti citi aici forma actuala a Analizei Socio-Economice pentru programarea Fondurilor Europene 2014-2020 a Grupului de Lucru Tehnic Antreprenoriatul şi economia socială .

ONGurile intr-un proces participativ facilitat de Coalitia pentru Fonduri Structurale, care a avut loc in 3 localitati din tara si la Bucuresti si-au formulat propriile prioritati – orientari strategice de dezvoltare a economiei sociale care pot fi regasite aici.

Articol elaborat de Ancuta Vamesu, Specialist Institutul de Economie Sociala (IES)

  • Institutul de Economie Sociala (IES) este un program al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC).
  • IES este membru al Grupului Consultativ multipartit privind antreprenoriatul social care examinează progresul măsurilor prevăzute în Comunicarea Comisiei privind Inițiativa pentru antreprenoriatul social.

 

 

, ,

Inca nu exista comentarii.

Lasă un răspuns