Ovidiu Nicolescu despre accesarea fondurilor UE: funcționarii se tem, procesarea documentelor încetinește

Pe fondul unei evoluții generale pozitive și multor îmbunătățiri recente în accesarea fondurilor UE, a apărut un fenomen negativ. Dat fiind că miniștri și secretari de stat au fost anchetați pentru abuz în serviciu, funcționarii sunt temători și procesarea documentelor are o tendință de încetinire, a spus Ovidiu Nicolescu, președinte al Consiliului Național pentru IMM.

 Cum ați caracteriza experiența accesării fondurilor europene în toți acești ani?
Ovidiu Nicolescu: Evoluția fondurilor structurale este pe o curba ascendentă, rezultă nu numai din cifrele care au arătat o evoluție firească a absorbției dar și din perspectiva interacțiunii dintre cei care accesează aceste fonduri și cei care se ocupă cu gestionarea lor. Progresul este evident. De ce România a rămas pe ultimul loc din Uniunea Europeană?
Perioada de finanțare a început foarte greu; din mai multe motive:
  • 1) metodologia de accesare a fost mai complicată în România decât cerințele europene. Cei implicați la început în gestionarea fondurilor probabil au vrut să se acopere și să nu aibă nici un fel de probleme și au introdus tot felul de cerințe acoperitoare, spre exemplu la POSDRU se fac 4 feluri de controale si se fac ca și cum cel dinainte nu a existat, și așa mai departe.
  • 2) Guvernul României nu a asigurat cofinanțarea necesară
  • 3) Autoritățile au fost subdimensionate și sunt in continuare, nu au suficient personal, personalul care există nu este suficient motivat, iar fondurile de asistență tehnică de care beneficiază toate marile programe au rămas necheltuite în mare măsură, deși le-ar fi permis autorităților să atragă consultanță ca să accelereze evaluarea contractarea proiectelor și soluționarea cererilor de finanțare și evaluarea documentelor.
Sigur, in ultima perioadă au avut loc niște îmbunătățiri, de când a venit la minister domnul Eugen Teodorovici s-au luat mai multe masuri de simplificare cu efecte evidente și găselnița de a contracta inprumuturi de la trezorerie care a deblocat plățile. Cu toate aceste imbunătățiri, în continuare avem depășiri ale perioadelor de evaluare ale documentelor pentru obținerea finanțării, existe termene de 15-30 zile care adesea se dublează sau se triplează, sunt frecvente situații în care depui un document, ți se solicită completări, îl completezi, apoi se cere altă completare și așa mai departe.
Au fost sincope, perioade în care autoritățile nu au dispus de suficienți bani, iar când documentația din partea beneficiarilor a fost pusa bine pusă la punct, finanțele nu au venit în ritmul necesar.

Sunt în continuare probleme că banii nu intră așa cum ar trebui, ceea ce explică gradul redus de absorbție si faptul că, la unele proiecte, cei care au fost angajați nu își fac treaba pentru că nu sunt plătiți.

Din toate aceste disfunctionalități este important să fie lecții învățate. Noile Ghiduri să fie mai simple, să nu ne luăm tot felul de măsuri de siguranță, fiindcă acestea nu ușurează ci îngreunează, și în bugetul statului să se prevadă sumele necesare pentru cofinanțare. Am înțeles de la Bruxelles că aceste cofinanțări nu mai grevează deficitul bugetar, ni s-a prezentat ca o certitudine. Există niște premise îmbunătățite.
A mai apărut un fenomen, din păcate. În contextul în care o serie de miniștri de secretari de stat sau directori sunt anchetați pentru probleme de abuz în serviciu, aprobările au început să aibă o tendință de încetinire. Acest abuz în serviciu este de multe ori o chestie relativă, dar din acest motiv ne paște pericolul ca aprobările să se facă și mai încet de frică să nu fie interpretat abuz în serviciu.

A mai apărut un fenomen, din păcate. În contextul în care o serie de miniștri de secretari de stat sau directori sunt anchetați pentru probleme de abuz în serviciu, aprobările au început să aibă o tendință de încetinire. Acest abuz în serviciu este de multe ori o chestie relativă, dar din acest motiv ne paște pericolul ca aprobările să se facă și mai încet de frică să nu fie interpretat abuz în serviciu.

Iată că, pe fondul evoluției pozitive, a apărut acest fenomen nou și o să ne trezim ca o să pierdem ceea ce am câștigat și miliarde de euro care puteau să intre în economia României nu au ajuns, din moptive care au ținut în primul rând de România.

Ați fost implicați în consultări în ceea ce privește elaborarea noilor documente pentru următoarele Programe Operaționale? Ați transmis propuneri? În ce măsură au fost îmbrățișate de autorități?
Ovidiu Nicolescu: Am făcut foarte multe propuneri, unele au fost luate în considerare. Acum încep consultările pe Ghiduri, specialiștii mei deja lucrează la propuneri. În general, pentru noile documente,  punctul de vedere al Consiliului a fost acesta: este foarte important ca sume cât mai mari să ajungă la întreprinderi și în primul rând la IMM-uri, să nu se utilizeze pentru acțiuni sociale per se, pentru că asistatul social, după ce dispare finanțarea, tot asistat social rămâne; ci să fie direcționați în firme. Să se creeze noi firme, acestea să angajeze oameni, pentru a scădea șomajul și crea resurse pentru dezvoltări viitoare. Sperăm ca programele în domeniul social să aibă această dimensiune economică pentru că numai astfel se rezolvă problema de fond.
Consiliul Național cu împreună cu Blocul Național Sindical și cu Patronatul Tinerilor întreprinzători au avansat un sistem care din păcate nu s-a finalizat, un sistem de vouchere care a fost implementat în Bulgaria, unde cu circa 270 milioane euro s-au creat 110.000 de locuri de muncă. Modelul este de la germani și belgieni, s-a făcut și un proiect la nivel de Guvern care a rămas în faza de proiect. Are imensul avantaj că nu pregătești decât persoane pe care le solicită firmele, angajatorii primesc sume de la stat pentru a-i pregăti și angaja. Este o altă filozofie care asigură ca aceia care au fost instruiți intră în economie își găsesc o slujbă, creează PIB, venituri la bugetul statului. Așteptăm să treacă această perioadă de incertitudine pentru că lansarea programelor 2014-2020 nu se face cu viteza la care au făcut-o alții.
Inca nu exista comentarii.

Lasă un răspuns