Propuneri: cum ar trebui abordat domeniul sanatatii in perspectiva fondurilor UE 2014-2020

Sistemul de sanatate din Romania nu este pregatit sa faca fata trendului demografic de imbatranire a populatiei, respectiv bolilor cronice asociate acestui fenomen. Plus: infrastructura de sanatate este precara, insa investitiile in infrastructura nu rezolva anumite probleme grave ale sistemului, si trebuie privite ca un mijloc si nu ca un scop in sine. Iata numai doua dintre ideile principale de abordare a finantarilor in domeniul sanatatii pe care le-a lansat, intr-un interviu pentru EurActiv.ro Dana Farcasanu, presedinta a Centrului pentru Politici si Servicii de Sănătate (CPSS).

stethoscope

Aceasta a oferit multe exemple pentru sustinerea propunerilor sale, intre care: si situatii care, „din pacate, reprezinta o stare de fapt in multe gospodarii rurale sarace: un copil mic cu nutritie neadecvata, cu o mama cu un nivel de educatie scazut are asigurata o stare de sanatate precara din start. La ce ajuta un spital cu lift sau termopane noi?”

CPSS este partener de dialog al Ministerului Fondurilor Europene in comitetul consultativ pentru elaborarea documentelor pentru urmatorul cadru financiar 2014-2020.

Ce ar trebui sa cuprinda o viziune strategica

O viziune strategica ar trebui sa cuprinda o serie de masuri intersectoriale integrate care sa raspunda nevoilor de sanatate de baza ale populatiei in general si ale grupurilor vulnerabile in particular.

In opinia expertului citat, reducerea inechitatilor in accesul la serviciile de sanatate, cu accent pe serviciile de preventie primara, secundara si tertiara, precum si predictibilitate, transparenta si cost-eficacitate in utilizarea fondurilor sistemului de sanatate sau identificarea unor politici sustenabile de resurse umane sunt directii de actiune prioritare pentru o reforma reala: „Aceastea sunt interventii-cheie pentru dezvoltarea domeniului de sanatate in perioada 2014-2020”, a explicat Farcasanu pentru EurActiv.ro.

In plus, o viziune strategica, in opinia sa, trebuie sa ia in calcul profilul epidemiologic din Romania. „Romania are un profil epidemiologic particular, cu o prevalenta in crestere a bolilor netransmisibile- caracteristica tarilor dezvoltate dar si cu o incidenta crescuta a bolilor transmisibile – asociate saraciei si in general gradului de dezvoltare socio-economic – cum este tuberculoza. Sistemul de sanatate din Romania nu este pregatit sa faca fata trendului demografic de imbatranire a populatiei, respectiv bolilor cronice asociate acestui fenomen, cum ar fi bolile cardiovasculare, oncologice, diabet, sanatate mintala. Astfel, trebuie gandite politici de sanatate coerente, concrete si bazate pe evidente, care sa aduca in urmatorii ani interventii eficace de profilaxie, dar si suficiente resurse umane, o infrastructura adaptata nevoilor si o finantare adecvata pentru aceste domenii prioritare”, a mai spus Dana Farcasanu.

Concret, pacientii trebuie sa aiba acces rapid la diagnostic, investigatii si tratament corect si complet, trebuie asigurati specialisti in zona de ambulator, care sa monitorizeze pacientii, dar si unitati de recuperare specializate pentru bolnavii cronici, ceea ce nu exista, in prezent, in Romania, de exemplu pentru afectiunile cardiovasculare sau neurologice. Nu in ultimul rand, dupa ce bolnavul trece prin sectia de recuperare, trebuie reintegrat in familie – din nou, cu asistenta medicala, din partea medicului de familie.

Bolile cronice sunt mentionate in ultimele documente strategice elaborate de Ministerul Sanatatii, alaturi de cresterea ponderii serviciilor preventive si a serviciilor comunitare de baza adresate populatiilor vulnerabile -, ceea ce este promitator, deschide calea ca in perioada 2014-2020 sa existe sanse ca programele finanatate de catre Uniunea Europeana sa se adreseze si domeniului de sanatate, dar din perspectiva nevoilor bolnavilor si nu a infrastructurii in sine.

Exista destule exemple, spune Dana Farcasanu, in actuala perioada de programare, de investitii in infrastructura, in cladiri care au fost inchise sau in echipamente medicale scumpe ramase nefolosite din cauza lipsei de resurse umane specializate. „Viziune pe termen lung, planificare riguroasa, decizii bazate pe evidente, fluxuri financiare transparente si eficiente si nu in ultimul rand control, responsabilitate si raspundere sunt ingredientele fara de care nu se va reforma nimic in sistemul de sanatate”.

„Comisia Europeana ne recomanda o integrare orizontala, iar sanatatea este eligibila la finantarea 2014-2020 in principal prin perspectiva incluziunii sociale si combaterii saraciei. Cred ca este o abordare corecta, pentru ca este stiintific demonstrat ca starea de sanatate este determinata multifactorial, serviciile de sanatate avand o contributie limitata, iar nivelul de educatie, saracia si contextul socioeconomic, mediul, stilul de viata influenteaza direct starea de sanatate. Mortalitatea materna si infantila, unde Romania din nefericire conduce topurile Statelor Membre, poate fi redusa doar prin masuri intersectoriale. In special in mediul rural, adica pentru jumatate din populatia Romaniei, unde saracia este mai mare iar accesul la orice serviciu public mai mic, trebuie sa fie asigurate servicii comunitare de baza, preventive, sociale si de sanatate. Un singur exemplu care din pacate reprezinta o stare de fapt in multe gospodarii rurale sarace – un copil mic cu nutritie neadecvata, cu o mama cu un nivel de educatie scazut are asigurata o stare de sanatate precara din start. La ce ajuta un spital cu lift sau termopane noi? Acolo este necesara prezenta unei echipe comunitare, a asistentului social, a asistentului medical comunitar, a medicului de familie care sa faca medicina de familie, adica nu doar consultatii la cabinet si trimiteri (la spitalul unde familia are bariere geografice si financiare sa ajunga), ci monitorizarea factorilor de risc, preventie si vizite la domiciliu reale. Iar daca in loc de un copil este vorba de un batran singur cu o boala cronica, atunci la echipa de care vorbeam mai sus trebuie adaugate si servicii de ingrijire la domiciliu, si, dupa caz, de paliatie „, a mai explicat D. Farcasanu.

„Si aici apare intrebarea unde se va regasi asistenta medicala primara in noul ciclu programatic 2014-2020?! Medicul de familie este in prezent un antreprenor privat, furnizor independent de servicii de sanatate in contract si sub reglementarile din sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Dar medicul de familie este un furnizor privat, iar dezvoltarea asistentei medicale primare si posibilitatea medicilor de familie sa acceseze fonduri europene in urmatorul ciclu de finantare 2014-2020 pentru a-si moderniza practicile si cabinetele medicale sunt conditii esentiale pentru ca sistemul de sanatate sa functioneze mai bine. Ce vreau sa spun, este ca trebuie prevazut in clar in Acordul de Parteneriat si medicina de familie – cred ca si la obiectivul tematic 3, la competitivitate economica.

Si ar mai fi multe de spus, sanatatea fiind eligibila spre finantare din fonduri europene in perioada 2014-2020 si sub alte obiectivele tematice. Pe langa cercetarea fundamentala, prioritatile de cercetare in domeniul serviciilor de sanatate nu trebuie sa omita costurile serviciilor de sanatate sau ample studii de evaluare a tehnologiilor medicale pentru ca deciziile de politici de sanatate despre ce trebuie si ce nu trebuie finantat din fonduri publice, sa se bazeze, in sfarsit, pe evidente si nu pe decizii arbitrare sau luate la presiunea mass-media”, spune Dana Farcasanu

„Si ar mai fi si medicina balneara, acum turismul balnear, caruia eu personal i-as acorda o foarte mare importanta in perioada urmatoare de finantare din fonduri europene 2014-2020, ca una dintre sursele sigure si inteligente de crestere economica sustenabila a Romaniei”, concluzioneaza Dana Farcasanu

Context 

Domeniul sanatatii este „prins” intr-unul din Obiectivele tematice (11 la numar) identificate de Comisia Europeana, pe marginea carora se va structura modul de alocare a fondurilor UE 2014-2020, si anume Obiectivul tematic nr. 9 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Ministerul Sanatatii trebuie sa elaboreze pana la data de 31 decembrie 2013 Strategia Nationala de Sănătate, aceasta fiind o conditionalitate ex-ante http://www.fonduri-ue.ro/documente-nationale-de-programare/conditionalitati-ex-ante (conditie impusa de Comisia Europeana, n.r.) pentru accesarea fondurilor directionate catre acest domeniu.

In planul de masuri aprobat oficial, se arata ca pana in luna septembrie 2013 trebuie finalizat primul proiect al strategiei, inclusiv – realizarea de reuniuni de consultare între grupuri de lucru si experti, consultări privind stabilirea prioritătilor, dezvoltarea unui sistem de management si control si propunerea unui sistem institutional.

Dana Farcasanu spune ca, masurile de consultare initiate de Ministerul Sanatatii sunt promitatoare si exista sanse reale ca Ministerul sa duca documentul la bun sfarsit.

Sursa foto: Photoxpress

, ,

3 raspunsuri la Propuneri: cum ar trebui abordat domeniul sanatatii in perspectiva fondurilor UE 2014-2020

  1. Dumitrache Bogdan 26 septembrie 2013 la 10:36 #

    Buna ziua,

    Va contactez pentru a cere permisiunea preluarii unor informatii din acest articol, cu citarea sursei, intr-un newsletter pe care il pregatim lunar pentru clientii nostri legat de urmatoarea perioada de programare.

    Multumesc si va urez toata cele bune.

    • Ioana Morovan
      Ioana Morovan 26 septembrie 2013 la 13:08 #

      Buna ziua,

      Sigur, puteti prelua, cu citarea sursei uelive.ro. Multumim ca ne urmariti.

  2. contanta palade 4 noiembrie 2013 la 11:41 #

    Buna ziua.se pot accesa fonduri europene pentru cabinet de balneo-fizio-kineto-terapie?
    as dori sa stiu care sunt pasii

Lasă un răspuns