Raport CRPE: ”Fonduri europene pentru agricultura: opțiunile României pentru plățile directe după (2014-2020)”

Optăm pentru Schema Micilor Fermieri? Plafonăm sumele pentru fermele foarte mari? Sunt numai două tematici majore abordate in raportul ”Fonduri europene pentru agricultură: opțiunile României pentru plăţile directe după (2014-2020)”, lansat marti, 6 august de catre Centrul Roman de Politici Europene, document care formulează propuneri pe un întreg set de aspecte importante pe care România va trebui să le ia în considerare în formularea opţiunilor privind plăţile directe.

Raportul analizează contextul general al reformei, opţiunile României şi propune o serie de recomandări: ce ar trebui să alegem din meniu, date fiind realităţile agriculturii autohtone şi cum se potenţează reciproc aceste opţiuni.

Raportul integral poate fi consultat aici.

De asemenea, aici poate fi vazuta dezbaterea LIVE organizata de CRPE si gazduita de HotNews.ro, cu ocazia lansarii raportului. In cadrul acestei expertii CRPE raspund intrebarilor venite de la cititorii HotNews.ro.

Potrivit comunicatului de presa care insoteste lansarea raportului, CRPE şi autorul analizei, Lucian Luca, au organizat consultări cu un panel de experţi şi fermieri (cu orientări şi interese diferite), căutând prin metodologia Delphi punctele comune de interes şi consens, pentru a prezenta o imagine cât mai clară a opţiunilor şi preferinţelor existente la nivelul societăţii.

Noua PAC se vrea a fi mai flexibil, mai echitabil, şi nu in ultimul rând mai ”verde”. Pentru a primii subvenţiile, fermierii trebuie săa demonstreze, în limitele unor parametri daţi, că menţin păşunile, diversifică culturile şi alocă cel puţin 5% din suprafata arabilă a fermei (7% din 2017) pentru zone de interese ecologic, adică arbuşti, garduri vii, zone împădurite etc.

Însă subiectele cele mai fierbinţi ale reformei şi în acelaşi timp întrebările cele mai relevante la care România trebuie să raspundă sunt:

  • Optăm pentru Schema Micilor Fermieri? Prin aceasta orice stat membru poate introduce o schemă de plată pentru micii fermieri (cei care primesc mai puţin de 1250 euro plăţi directe pe an), prin care se simplifică sistemul administrativ de înregistrare, aceştia sunt scutiți de la cerinţele de înverzire şi primesc fie o sumă fixă la nivel naţional (indiferent de cât pamant au), fie o sumă per suprafaţă (ca până acum). Un element nou şi deosebit de relevant pentru România este acordarea unei compensaţii în valoare de 125% din plata primită de micii fermieri la ieşirea din agricultură (continuarea politicii rentei viagere).
  • Plafonăm sumele pentru fermele foarte mari? Se poartă de mulţi ani o dezbatere, atât în UE cât şi în SUA despre subvenţiilor plătite fermelor foarte mari. Cum banii se iau pe suprafaţă, cei care au acumulat foarte mult pământ ajung sa primească subvenţii foarte mari. Sunt ferme in România care primesc şi 10 milioane de euro pe an. Suntem de acord că oamenii nu trebuie să fie pedepsiţi pentru succes. În acelaşi timp, trebuie să ne intrebam dacă la asemenea suprafeţe şi sume subvenţia îşi mai atinge scopul său ca politică publică. Propunerea Comisiei constă în plafonarea plăţii de bază primite de o exploataţie la 300 mii euro şi o reducere progresivă a plăţilor cuprinse între 150 mii şi 300 mii euro pe exploataţie (sumele cuprinse între 150 mii şi 200 mii euro ar fi trebuit reduse cu 20 %, cele cuprinse între 200 mii şi 250 mii euro cu 40%, cele cuprinse între 250 mii şi 300 mii euro cu 70%). Fondurile economisite de fiecare stat ar urma să rămână în acel stat, dar transferate de la Pilonul I (subvenţii) la Pilonul II (dezvoltare rurală). Susţinem această propunere, astfel încât banii rămaşi de la fiecare fermă (peste 300.000 de euro) să rămână la dispoziţia acelei ferme însă nu ca subvenţie, ci ca bani de investiţii pentru retehnologizare şi ecologizare.

În afară de aceste două tematici majore, raportul de faţă formulează propuneri pe un întreg set de aspecte importante pe care România va trebui să le ia în considerare în formularea opţiunilor privind plăţile directe. Recomandările CRPE sunt:

– menţinerea limitei inferioare a exploataţiei şi a parcelei eligibile pentru plăţi directe la dimensiunile actuale- respectiv exploataţia de cel puţin 1 ha, formată din parcele de cel puţin 0,3 ha – urmând ca ieşirea din agricultură să se facă benevol prin intermediul Schemei Micilor Fermieri. Subliniem acest lucru, dat fiind că a existat o intenţie a MADR de a creşte acest prag, în ideea forţării ieşirii acestei categorii de mici fermieri din agricultură;

– acordarea plăţii suplimentare de 25% pentru tinerii sub 40 de ani, instalaţi de mai puţin de 5 ani (de altfel, obligatorie pentru toate statele), dar eventual nu şi în cazul preluării societăţilor comerciale (ci doar la preluarea fermelor de către persoane fizice, inclusiv cele autorizate);

– acordarea plăţilor naţionale tranzitorii numai pentru animale (bovine şi ovine, eventual sub forma plăţilor cuplate pentru fiecare dintre specii), şi nu pentru sectorul vegetal, iar finanţarea acestora să fie asigurată, pe cât posibil din fondurile transferate de la Pilonul 2 şi nu de fondurile furnizate de bugetul de stat;

– neutilizarea opţiunii de introducere a plăţilor redistributive suplimentare, pentru primele 30 ha sau mai puţine (această suplimentare nu are un obiectiv bine determinat în cazul agriculturii româneşti);

– neutilizarea opţiunii de introducere a plăţilor suplimentare pentru exploataţiile din zonele cu constrângeri naturale (urmând ca aceste exploataţii să fie compensate prin plăţile furnizate prin intermediul Pilonului 2).

Acest raport apare în cadrul proiectului „Dezbatem politici, creştem expertiza” derulat de Centrul Român de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finanţat din Fondul Social European.

 

, ,

Inca nu exista comentarii.

Lasă un răspuns