Competivitate: Observatiile si propunerile lui Adrian Ciocanea, secretar de stat, Ministerul Economiei

„In structurile de gestionare a fondurilor UE ar trebui sa lucreze personal contractual, nu functionari publici, pentru a efectua schimbari mai rapid, cand este necesar”/ Propunem infiintarea Institutului National pentru Tehnologie, cu componente de finantare pentru companii”

Trei principale greseli din perioada 2007-2013 care trebuie evitate in urmatoarea perioada de programare plus cateva principii care trebuie aplicate in realizarea documentelor pe baza carora se vor aloca fondurile sunt subiectele pe care Adrian Ciocanea le-a detaliat pentru uelive.ro in cadrul unei discutii despre pregatirea pentru urmatorul Program Operational Competitivitate, finantat cu fonduri UE 2014-2020.

Prima lectie invatata din perioada precedenta de programare, in opinia lui Adrian Ciocanea, se refera la o problema de fond – obiective versus eligibilitati. <<Din cauza modului in care s-a construit Planul National de Dezvoltare a României la vremea respectivă, cel care a fundamentat actualele Programe Operaţionale, s-a ajuns ca, in multe dintre acestea, obiectivele sa fie confundate şi chiar înlocuite de eligibilităţile. Nu tot ce este eligibil poate si trebuie sa reprezinte un obiectiv al programului in context local si national. Aşa s-a ajuns la finanţarea unor proiecte controversate precum cele ale unor sali de sport construite in zone rurale sarace, de exemplu. Acest lucru trebuie evitat si a fost solicitat chiar de catre Comisia Europeana, mesajul fiind: „ati impartit bani dupa multe nevoi, acum trebuie sa-i impartiti dupa eficienta cheltuielilor” >>, a explicat Ciocanea pentru uelive.ro.

A doua greseala, de evitat in urmatorul cadru finciar: complicarea inutila a procedurilor. „Procedurile de accesare a fondurilor au fost complicate in sine, dar au fost si mai mult complicate, in mod inutil, de administratia romaneasca. Spre exemplu, scrisoarea de confort bancar solicitata IMM-urilor, care nu ar fi trebuit sa existe de la bun inceput. Este bine, totusi, ca a fost eliminata pana la urma.

A treia lectie pe care am invatat-o este ca in autoritatile de care gestioneaza fondurile europene ar trebui sa lucreze mai degrabă cu personal contractua decât cu functionari publici. Aceasta pentru ca, in cazul in care se constata anumite probleme sau greseli de management si este necesar sa fie efectuate schimbari, acestea sa poate fi facute rapid. Astăzi o restructurare instituţională nu poate fi făcută dacă unui funcţionar având funcţie de conducere nu i se acordă în noua structură o poziţie identică ori cel puţin echivalentă. Orîn acest caz nu mai avem de-a face cu garantarea unui parcusde carieră ci de garantarea postului. „

Corelarea obiectivelor si sub-obiectivelor, esentiala

In ceea ce priveste urmatorul Program Operational destinat Ccompetitivităţii, Ciocănea spune ca Ministerul Economiei ar trebui să devină cel puţin Organiscm Intermediar pentru competitivitateindustriala

Ca abordare de principiu in pregatirea documentelor pentru perioada de programare 2014-2020, in contextul Obiectivelor Tematice indicate de Comisia Europeana, acesta mai spune ca este important sa fie gasite prioritatile cele mai relevante, anumite sub-obiective, si poate la fel de important modul in care acestea se pot lega unele cu altele, identificate în cadrul altor tematici principale.

„Aş putea da si un exemplu relevant in acest sens. In Romania, 18% dintre tineri nu sunt evidentiati nicaieri in statisticile sociale. Ministerul Muncii a reusit sa depisteze unde s-ar localiza aceasta categorie, mai exact in unele zone din sudul şi centrul tarii. Pentru a „scoate la lumina” aceasta categorie, finantarile UE ar putea fi directionate catre prioritati corelate, precum:
– in domeniul educatiei:
finanţarea de scoli postliceale pentru pregatire in domeniul agriculturii

şi simultan,
– in domeniul agriculturii: sprijin financiar pentru tinerii fermieri care au pregatire la nivel postliceal”
, a explicat Ciocanea.

Secretarul de stat a mai oferit un alt exemplu de abordare corelata a prioritatilor de finantare care vine din „Strategia Nationala de Competitivitate 2014-2020” pe care o coordoneaza si care se afla in faza finala de elaborare.

„Am propus drept obiectiv infiintarea Institutului National pentru Tehnologie. Acesta nu va fi o alta institutie birocratică ci va avea o structură suplă partenerială public-privată care se va ocupa strict de componenta de inovare de sprijinind concretizarea rezultator cercetării ajunse în stadiul precomercial. Institutul va avea rolul de a stabili priorităţile pentru inovare şi în plus va fi acompaniat de instrumente de finantare a proiectelor: un fond cu capital de risc si eventual un fond de garantare. Pentru pregătirea acestor instrumente am solicitat o serie de consultări cu reprezentantii programului JEREMIE (finantat din fonduri europene, n.r.). Acest institut ar putea avea mai multe verticale: energie, stiintele vietii, materiale noi etc. Fiecare componenta ar urma sa fie coordonata de un grup format din entitati/experţi din domeniul public si privat. În principiu modul de functionare ar urma sa fie urmatorul: dupa etapa de cercetare-dezvoltare, in urma cărei s-a obţinut un prototip/model funcţional brevetat , se vor putea finanta companiile care preiau produsul si il utilizeaza in activitatea lor comerciala dacă INT va decide ca brevetul propus este reprezentativ pentru priorităţile stabilite. Dacă ne uitam la structurile înfiinţate în Uniunea Europeană acest institut seamană, până la o anumită limită, cu aşa numitele platforme tehnologice”, a mai explicat Ciocanea.

, , ,

Un raspuns la Competivitate: Observatiile si propunerile lui Adrian Ciocanea, secretar de stat, Ministerul Economiei

  1. Cosmina 28 august 2013 la 21:02 #

    Gresit punctat. sa ma explic:
    1. Prima si cea mai importanta greseala a autoritatilor a fost ca nu au vrut sa preia nimic din ce a fost bun in implementarea proiectelor din perioada de pre-aderare (ma refer la programul ISPA)
    2. Nu s-a mai dorit centralizare la nivelul unui minister (cum a fost cel al Finantelor). S-a dorit sa nu stie stanga ce face dreapta.
    3. S-au evaluat proiecte de catre PERSONAL CONTRACTUAL si s-au dovedit a fi rupte de realitate. au fost scrise de dragul de a fi….Cum raspuns evaluatorii de proiectele care acum nu pot fi implementate: proiecte gresite, evaluari gresite, etc…ce clauze contractuale au avut?
    4. Functionarilor publici din cadrul AM-urilor li s-au pus in brate sa implementeze proiecte eronate… Sunt ei vinovati?
    Cine a evaluat?
    5. Fiecare AM si-a elaborat propriile ghiduri ale aplicantului care din 2008 pana in prezent tot sufera modificari (cate corigendumuri??? Nenumarate
    6. Ne-am grabit sa spunem ca nu utilizam conditii contractuale FIDIC desi acestea si-au dovedit eficacitatea in programul ISPA…
    7. Folosim FIDIC in infrastructura de transporturi dar AM-urile din acest sector emit INSTRUCTIUNI INFORMATIVE… prin care „Inginerul FIDIC” devine paznic…legat de maini, fara posibilitatea de a solutiona vreo problema…FARA APROBAREA EXPRESA A BENEFICIARULUI. Pai daca BF doreste relatie cat mai directa cu contractorul de ce mai platim din fonduri europene si buget de stat consultantul in supervizare? Pentru paravan?
    8. Avem acte normative care blocheaza proiectele, care sperie beneficiarii…
    9. Cred ca in coordonarea structurilor implucate in gestionarea acestor fonduri ar trebui sa fie persoane care au avut macar odata calitatea de beneficiar de proiect si intelege ce presupune acest lucru.

Lasă un răspuns