Comentarii pe draftul Acordului de Parteneriat: Camera de Comert si Industrie Bistrita-Nasaud

„Lipseste ca obiectiv clar legatura intre sistemul de educatiecercetarea- mediul economic si prin aceasta deja va fi creata o disfunctiune desi, la pag 56 a draftului Acordului de parteneriat este amintit faptul ca suportul financiar va fi alocat catre cele mai bune unitati de educatie si cercetare. Problema majora este legata de modalitatea in care vor fi ajutate sa creasca si alte astfel de entitati pentru a asigura o dezvoltare locală consolidata. Mai mult sistemele de educatie/formare trebuie orientate in mod adecvat spre inovare”, transmite, la solicitarea uelive.ro, Camera de Comert si Industrie Bistrita-Nasaud, drept observatie pe documentul de lucru – draft al Acordului de Parteneriat, publicat la inceputul lunii iunie de Ministerul Fondurilor Europene.

CCI Bistrita-Nasaud a transmis o analiza, cu observatii si propuneri, pe obiectivele tematice abordate in document:

Obiectivul tematic 1 Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării (pagina 54)
– Asigurarea de 1% din PIB pentru cheltuielile publice pentru CDI, împreună cu un aport privat de1% din PIB;
– A ajunge la media europeană în ceea ce privește resursele umane în cercetare &sectorul de dezvoltare;
– Deschiderea accesului la infrastructurile competitive;
– Concentrarea formării cercetător în jurul domeniile prioritare;
– Deschiderea pieței muncii de cercetare la nivel internațional.

Conform documentului Pozitia serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de Parteneriat si a unor programe in Romania in perioada 2014-2020 – “sprijinul pentru cercetare și dezvoltare este în mare măsură ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, resurse publice limitate distribuite unui număr mare de executanți de cercetare cu performanțe inegale și absența unei mase critice în ceea ce privește calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare. Sectorul este neatractiv pentru tinerii cercetători, iar România suferă de un mare „exod de creiere” în rândul cercetătorilor calificați și cu experiență. Nivelul alarmant de scăzut al cheltuielilor private reflectă condițiile-cadru nefavorabile pentru activități de cercetare și inovare și legăturile slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri, investitorii private fiind, în același timp, descurajați de dispozițiile legislative inadecvate privind proprietatea intelectuală practic prin aceste obiective nu se stopeaza fragmentarea.

Observatie: Desi obiectivele propuse prin Acordul de parteneriat par a raspunde elementelor negative identificate in documentul mai sus mentionat totusi sistemul va ramane fragmentat deorece:

– lipseste ca obiectiv clar legatura intre sistemul de educatiecercetarea- mediul economic si prin aceasta deja va fi creata o disfunctiune desi, la pag 56 a draftului Acordului de parteneriat este amintit faptul ca suportul financiar va fi alocat catre cele mai bune unitati de educatie si cercetare. Problema majora este legata de modalitatea in care vor fi ajutate sa creasca si alte astfel de entitati pentru a asigura o dezvoltare locală consolidata. Mai mult sistemele de educatie/formare trebuie orientate in mod adecvat spre inovare.

– nu este clar cum se va ajunge la un aport bugetar de 1% din PIB din surse private pentru cercetare/ dezvoltare care alaturi de 1% din sursele publice sa atinga, pana in anul 2020, prevederea PND de alocare a 2% din PIB activitatii de C&D. Chiar daca in implementarea acestor proiecte aportul public si privat va fi egal, 50% totusi sunt o serie de cheltuieli care nu sunt eligibile dar pe care beneficiarii ar trebui sa le realizeze astfel incat, cu siguranta, efortul unui beneficiar care abordeaza acest tip de finantare va fi foarte mare deci neatractiv. Prin urmare tinta creare a unor infrastructuri competitive va fi greu de atins in conditiile in care nu se vor gasi solutii alternative de sprijin ( ca de exemplu masuri fiscale)

– nu se face nici un fel de referire (obiectiv) la adecvarea legislatiei privind proprietatea intelectuala ca premisa a dezvoltarii si protejarii rezultatelor cercetarii.

Obiectiv tematic nr. 2 Îmbunătățirea accesului la / a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor

In Acordul de parteneriat se prevede ca porioritățile de investiții în domeniul TIC vor fi axate pe următoarele domenii:
Servicii TIC pentru:
– Învățământ (metode inovatoare de integrare a Web 2.0 resurse educaționale
și resurse educaționale deschise de învățare, infrastructura integrată a instituțiilor de învățământ și a serviciilor administrative în educație la toate nivelurile, e-skills),

Conform documentului O agenda digitala pentru Europa- COM(2010) 245 final/2 la care se face trimitere in acordul de parteneriat trebuie luat in considerare nu numai domeniul educatiei ci si cel al formarii ” toți cetățenii trebuie informați cu privire la potențialul pe care îl reprezintă TIC pentru toate tipurile de profesii. În acest scop, va fi nevoie să se creeze parteneriate multilaterale între părțile interesate, să se consolideze formarea și recunoașterea competențelor digitale în sistemele oficiale de educație și formare profesională” . Prin urmare ar trebui refrormulata aceasta prevedere astfel:

. – Învățământ si formare (metode inovatoare de integrare a Web 2.0 resurse educaționale și resurse educaționale deschise de învățare si formare , infrastructura integrată a instituțiilor de învățământ si formare și a serviciilor administrative în educație si formare la toate nivelurile, e-skills),

 

Obiectivul tematic 3 Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, sectorului agricol și sectorul pescuitului și acvaculturii

Prioritatile de investitii in cadrul acestui obiectiv tematic sunt, in mare masura pentru domeniul agricol, pescuit si acvacultura. In ceea ce priveste promovarea antreprenoriatului prin finanțarea de investiții pentru sprijinirea mediul de afaceri lucrurile sunt nefinalizate si mult prea generale parand a nu avea la baza o analiza pertinenta a nevoii. Prin urmare considerarea industriilor culturale ca avand un potential deosebit de dezvoltare este nesustinuta de situatia reala a sectorului IMM. Ne punem intrebarea cum vor fi sustinute intreprinderile productive, din domenii industriale ce pot produce valoare adaugata in demersul lor spre dezvoltare si eco-inovare? Nu se prevad masuri privind protectia proprietatii industriale ( pentru ideile noi) si nici scheme de sprijin cum ar fi schemele de grant prin care s-ar putea veni, in mod real, in spijinul companiilor mici cu potential si dorinta de dezvoltare, facand legatura si cu OT8,10

  • dezvoltarea culturii antreprenoriale ar trebui sa fie legate de dobandirea unor competente manageriale, antreprenoriale si de inovare conexe proiectelor de finantare si s-ar putea realiza prin cerintele legate abordarea schemelor de grant.

  • Nevoile sectorului IMM sunt multiple una dintre cele mai stringente fiind legata de investitii tangibile si intagibile. Exista sectoare de activitate in care valoarea adaugata este inca foarte redusa (ex: exploatarea lemnului) si ar trebui sa existe prioritati clare de investitii in aceste sectoare care exploateaza intr-un mod nedurabil patrimoniul natural.

Obiectivul tematic 8: Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

Se aminteste in acordul de parteneriat despre asigurarea de instituții consolidate pe piața forței de muncă – o prioritate în contextul implementării viitoare a noilor măsuri active solicitate de provocările actuale de pe piața forței de muncă dar nu apare nici o prioritate in acest sens. Consideram ca ar trebui luate masuri de intarire a capacitatii institutionale nu doar a serviciilor publice de ocupare ci si a organizatiilor private, actori importanti in piata muncii.

Obiectivul tematic 10: investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții

Deoarece una din problemele majore identificate este legata de cultura antreprenoriala si un nivel scazut de competente si abilitati antreprenoriale credem ca una dintre prioritatile clare de finantare ar trebui sa fie legate de incurajare sistemelor de educatie si formare in a introduce, in programele lor, studierea acestei competente cheie.

In legatura cu alocarea financiara propusa consideram ca programul operational comptetitivitate este subdimensionat neasigurand posibilitatea adecvarii finantarilor nevoilor reale ale mediului economic. Centrul de greutate se modifica spre mediul rural (2.57%). Problema este insa legata de faptul ca dezvoltarea economica in mediul rural trebuie sa fie parte a unor proiecte integrate astfel incat investitorii sa poata beneficia de infrastructura adecvata. Din pacate aceasta integrare este putin probabila si acest fapt va face ca proiectele sa nu conduca la o dezvoltare locala consolidata ci mai degraba fragmentata fara suport pentru sustenabilitate.

, , , , , , ,

Trackbacks/Pingbacks

  1. Comentarii pe draftul documentelor pentru finantare UE 2014-2020: Lipseste ca obiectiv clar legatura intre sistemul de educatie- cercetarea- mediul… - Gogoloi - 7 august 2013

    […] camera de Comert, Industrie si Agricultura Vrancea a transmis un punct de vedere pe documentul amintit – mesajul essential poate fi citit aici. […]

Lasă un răspuns