VIDEO Razvan Cotovelea: Romania nu are cum sa fie monitorizata mai lejer in perioada imediat urmatoare. Conflictele de interese ne-au pus intr-o pozitie dificila fata de Bruxelles

Razvan Cotovelea, profesor SNSPA, fost secretar de stat Ministerul Afacerilor Europene considera ca rezolvarea problemei de sistem legata de licitatii, si mai concret, conflicte de ineterse este esentiala pentru pregatirea atragerii fondurilor UE post-2014. „Din ce in ce mai mult sistemele de verificare de control, de evitare a conflictelor de interese vor fi activate, vor fi active, vor fi in masura sa blocheze mult mai multe licitatii si proiecte in perioada urmatoare. Daca proiectele vor fi mult mai bine pregatite, daca licitatiile vor fi serios organizate, lucrurile vor fi mai usor de gestionat dupa 2014”, a explicat Cotovelea, in cadrul dezbaterii “Fondurile UE 2014-2020 pe intelesul nostru. Bune practici in consultare si comunicare”, organizata de EurActiv.ro si Asociatia Eurocentrica.

Ideile principale prezentate de Razvan Cotovelea:

  • Anul 2012 a fost probabil cel mai greu an din 1998 de cand am luat eu institutional contactul prima oara cu fondurile europene. Nu-mi aduca minte sa fi fost vreo perioada mai critica, mai grea, mai importanta.
  • Suntem intr-un moment extrem de important, 2014-2020 reprezinta o alocare extrem de importanta pentru Romania atat pentru Politica de Coeziune cat si pentru Politica Agricola Comuna.
  • Daca ne referim la 2007 – 2013, atunci aveam un indicator extraordinar de important cu care am defilat in toate manifestarile publice 2006-2007 , acela de a avea o crestere aditionala a PIB-ului cu 15 pana la 20% pana in 2015, in conditiile in care utilizam fondurile in proportie de 90% ca rata de absorbtie.
  • Atunci Romania a realizat pentru prima oara un model macroeconomic de dezvoltare, faceam o simulare pe un model econometric la nivel national, realizam un plan national de dezvoltare, finalizam negocierile cu Comisia Europeana, plasandu-ne pe locul 2 dupa Austria, in clasamentele oficiale.
  • In 2008 a fost prima oara cand presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, felicita Romania pentru rezultatele obtinute. Ce-a a urmat, in special in 2010 si 2011, nu are rost sa readucem in discutie, insa sunt cateva elemente care ar trebui evitate pentru perioada imediat urmatoare pentru ca ea va fi determinanta pentru tot ce inseamna consolidare a economiei nationale, pe tot ce inseamna competitivitatea sectorului privat, politicile publice esentiale
  • Atentie: acum suntem intr-o situatie dificila, pentru ca potrivit datelor statistice diferentele de dezvoltare dintre anumite regiuni ale Romaniei se adancesc, ceea ce alimenteaza scoala divergentei care combate inclusiv politica de coeziune – mentionand ca, daca aloci fonduri unde este o zona mai limitata din punct de vedere socio-economic in detrimentul zonelor mai dezvoltate se poate observa ca discrepantele se adancesc. Pentru ca greselile in gestionarea si implementarea unor programe si a unor proiecte au dus la niste situatii complet nefavorabile, atipice.
  • Nu e posibil sa ai nevoie atat de stringenta de investitiile in infrastructura si fix acelea sa mearga cel mai prost. De ce: din cauza licitatiilor publice, caiete de sarcini prost facute, licitatii care au adus niste castigatori care nu si-au facut treaba. Intr-un moment de criza sa ai contracte de zeci de milioane de euro si sa nu le duci la bun sfarsit este absolut paradoxal.
  • Diferenta majora e ca pentru 2014-2020 nu vom mai avea marele avantaj de a fi obligati prin acquis-ul comunitar, prin pachetul legislativ sa realizam un model economic de dezvoltare. Intrebarea este, atata timp cat nu suntem obligati, care va fi modelul de dezvoltare economica la nivel national in perioada 2014-2020? Care este viziunea noastra strategica? Care sunt strategiile sectoriale? Pentru ca aceste politici publice va fi necesar sa fie finantate si de la bugetul de stat.
  • Toata aceasta filozofie trebuie sustinuta intr-un mod sustanabil, predictibil, a constructiei bugetului national. Toata aceasta filozifie de constructie a bugetului sper sa se schimbe incepand cu acest an fiindca daca se mentione aceasta viziune de a aloca cate putin si de a finanta toate cererile pe fiecare sector, pe fiecare domeniu in parte, pe fiecare proiect preluat din anii 80 si care in fiecare an mananca bani dar nu are niciun efect asupra economiei, banii vor fi risipiti. Atata timp cat nu exista o alta fiolozifie de constructie bugetara vom ajunge tot aici: in situatii in care nu potem rambursa, nu putem transmite cererile la Comisia Europeana, in situatii in care efectiv umilim aplicantii si efectiv ii bagam in faliment, in loc sa avem un partenerita, avem un mar otravit.
  • Arhitectura institutionala. Sunt 100% de acord cu concentrarea coordonarii. O reforma a administratiei publice si inlaturarea functionarilor nepregatiti, rau voitori, neperformatnti este obligatorie, dar nu se poate tot ce inseamna gestiune sa fie centeralizat intr-un singur loc. Ministerele sunt responsabile cu elaborarea politicilor publice. Nimeni nu se poate substitui unui minister de resort.
  • Daca in continuare suferim de o mare problema, care vine inca din 2010-2011, este elaborarea unor strategii viabile, sectoriale sanatoase.
  • Ar fi ideal ca acordul de parteneriat sa fie finalizat noiembrie decembrie 2013, ianuarie februarie 2014, pentru ca dupa aceasta perioada sa existe o zona de negociere de 4-5 luni pentru definitivarea Programelor Operationale si aici este o zona sensibila in care multe lucruri trebuie sa se intample de aici si pana in decembrie pe fiecare sector.
  • Trebuie utilizate mult mai mult teoria si fundamentele evaluarii. Nu se poate ca cele 25-27 de state membre sa foloseasca atat de mult evaluarea in anumite domenii, si noi atat de putin. Aceste elemente trebuie sa fie stimulate, pentru ca evaluarile iti dau informatiile necesare pentru o judicioasa programare si pentru o schimbare a arhitecturii institutionale, dupa caz.
  • Daca as fi eu ministrul muncii si as vedea ca atat de greu merge un organism intermediar, nu stau sa ma gandesc oare ce consecinte am daca voi schimba acest Organism, as incerca sa schimb din mers ce nu a functionat, pentru ca altfel va fi un ministru obligat de viata sa ia masuri de realocare a acestor fonduri catre alte programe operationale care merg mai bine.
  • Trebuie sa li se dea ministerelor posibilitatea de a implementa politicile publice pe care le-au proiectat. Trebuie participarea activa a celorlalte ministere, dar nu ceea s-a intamplat, situatie care a dus la blocaje pe competitivitate sau transporturi. Nu se poate sa avem finantari care apartin de exemplu zonei private numai pe un anumit program. Nu se poate ca Competitivitatea sa nu aiba in mod direct sprijin pentru IMM, pentru companii mari. Dar trebuie sa avem structuri care functioneaza eficient. Ceea ce s-a intamplat deunazi pe IMM-uri trebuie evitat cu orice risc. Sa blochezi atat de multe resurse si axe din programe operationale – este un atac direct la sanatatea economica.
  • Trebuie sa se acorde o mult mai mare atentie consultantei. Multe proiecte relevante la nivel national, regional au fost pregatite insuficient, chiar daca ideile au fost generoase si importante. Aici tine si de lagislatia de achizitii publice, de conflicte de interese.
  • Se intampla prea des ca fratii, surorile, sotiile sa castige licitatii publice exact acolo unde demnitarii de la nivel local sunt responsabili de gestionarea si licitarea acestor proiecte. Mult prea des alte institutii responsabile de control si audit au scos la iveala niste situatii care ne-au pus intr-o pozitie dificila fata de Berxelles, pe zona conflictelor de interse.
  •     Romania nu are cum sa fie monitorizata mai lejer in perioada imediat urmatoarea. Din ce in ce mai mult sistemele de verificare de control, de evitare a conflictelor de interese vor fi activate, vor fi active, vor fi in masura sa blocheze mult mai multe licitatii si proiecte in perioada urmatoare.Deci o mai mare seriozitate ,transparenta si intelegere mult mai buna a proiectelor finantate din fonduri publice. Daca proiectele vor fi mult mai bine pregatite, daca licitatiile vor fi serios organizate, lucrurile vor fi mai usor de gestionat dupa 2014.
  •     Avem o birocratie excesiva care a fost din 2009 – 2010 foarte des dezvoltata si de situatiile din teren. Daca lucrurile nu mergeau bine intr-o licitatie, intr-un Program sau altul, se venea cu un plan de actiouni si pe toate programele se mai cereau inca 200 de hartii pe care aplicantul trebuia sa le realizeze, astfel incat in loc sa mergem in mod tintit sda rezolvam aceste probleme si am inceput sa ne acoperim din nou cu hartii si proceduri suplimentare. Dar este un balans totusi, cei responsabili cu auditul in structurile europene – nu ei solicita o birocratie excesive, ei cer sa existe un mecanism. Lucrurile totusi nu pot fi lasate fara control, desi 99% sunt de buna credinta, structurile vor observa ca practic ai avut o problema de sistem.
  •     Trebuie gasit un optim intre o procedura supla si un sistem de control nu neaparat birocratic dar eficient, care sa aiba grija de banul public. Daca lucrurile se vor modifica si se va realiza o reforma reala pe tot ceea ce inseamna functia publica, probabil vom avea si structuri eficiente, si o alta solutie – externalizarea unor servicii. Exista bune practici la nivel comunitar, niste activitati pe niste preturi oneste au fost transferate in sectorul privat.
  •     2014 – 2020 va fi un exercitiu financiar mult mai dificil decat actualul. Conditionalitatile vor fi din ce in ce mai dificile, de aceea oamenii de la nivel central trebuie sa fie din ce in ce mai bine pregatiti, si ma intreb cum va fi posibil cand vad experti de prima mana, oameni cu experienta de zeci de ani si o recunoastere comunitara sau nationala, care ies din sistem. Este foarte dificil sa vedem imbunatatiri radicale atata timp cat nu avem mult timp la dispozitie.
  •     Avem nevoie de o seriozitate mult mai mare pe tot ce inseamna intelegerea afacerilor europene si politicillor europene care sa fie implementate in Romania. Nu vreau sa mentionez programe din perioada de preaderare sau prognoza cataclismica insa ceea ce vom plati inapoi de mult prea multe ori este prea sus, prea mult, sute de milioane de euro, bani care ar fi putut sa fie lasati aici, gestionati de intreprinderi private, ONG-uri, pentru ca altfel vom vedea o discrepanta majora. Nu pot sa ma abtin pentru ca am interactionat cu ceea ce se va iontampla pe POS DRU unde se vor inchide diferite actiuni de audit si pe care, daca lucrurile vor merge la fel, vor fi corectii financiare de milioane de euro pe care le vor suporta beneficiarii.
  • Pentru ca Ministerul Muncii nu s-a pus de acord pe legislatia de economie sociala. Nu este definit ce inseamna intreprindere sociala – beneficiarii trebuie sa dea banii inapoi. In niciun stat membru nu se poate intampla asa ceva.

, ,

Inca nu exista comentarii.

Lasă un răspuns